DACO ARMOS

12 (28) DACO  ARMOS

Textul original 12 (28)

r028

Transcrierea originală

28

                DACO  ARMOS  SONTO  ROM

                         1                     2                       3                     4

                                                             UNO

          DUSACEO  SIO  ROTOIPANO

                                5                     6                       7

          FACTO LUTEOIU  COSOA  VIRGiL –

                 8                      9                           10                     11    A

          SO  MOCIROAS  OG’ILA

                   12                   13                              14

          COSACEO  BORUSA

15                           16

          BACERA  CASERO –

17                              18

          CO  DACO  ARMOSA

                      19                    20

 

 

          LUTEOIU  APARO

                21                       22

          SE  CAPO  DACEBIALO

                  23          24                            25

          SO  SINTO  NOBALO

                  26             27                      28

 

 

Transcrierea textului cu caractere latine şi înregistrarea fiecărui cuvânt separat cu numǎr separat

 

 

Citirea ortografică a textului orginal

 

DACO ARMOS; Sonto Romuno

          dusaceo sio rotopano

          facto luteiu cosoa Virgila

          so mociroas og’ila

          cosaceo Borusa

          bacera caseroco

          daco armosa.

 

          Luteiu aparo

          se capo Dacebialo

          so sinto nobalo.

 

 

Prezentarea inscrierii originale în pararel cu

termenele etimologice din limba română

 

DACO (dacă) ARMOS (armată);

Sonto (sunt) Romuno (Romani) dusaceo (du-şi, conduşi) sio (lor, „săi”)  rotopano (comandantul roa-telor) facto (a face) luteiu (luptă) cosoa (castel, fortă-reaţă)  Virgila (Virgi’la) so (sa) mociroas (mocire, de-strugere) og’ila (ogârjire, slăbire) cosaceo (castel, for-tăreaţă) Borusa (Borusa) bacera (bacie, centrală, cole-ctiv) caseroco (cazarmă) daco (dacă) armosa (arma-tă).

 

          Luteiu (luptă) aparo (de apărare) se (acela es-te) capo (cap, căpetenia) Dacebelo (Dacebal, Dece-bal) so (său, sa, lui) sinto (sintezizaţi) nobalo (nobili-me).

      

Traducere liberă

 

ARMATA DACĂ : Sunt Romani

conduşi de comandantul lor de trupe ;

se luptă la fortăreaţa Virgila

s-o distrugă, prin care vor slăbi

fortăreaţa Borusa

care este cazarma centrală

a armatei dace.

 

Lupta de apărare

acela este cap Decebal

cu săi sintezizaţi (aliaţi) nobilii.

 

Explicarea cuvintelor:

 

1.    DACO = daco (dacă);

2.    ARMOS = armos (armată); – semnul inscripţionat în colţul din dreapta sus în cadrul cuvântului, în forma literei „г„, reprezintă inscripţionat invers semnul pentru împărţirea titlului pe cealaltă parte a proclamaţiei

3.    SONTO = sonto (sunt); – în limba d.r., verbul « a fi », ind. prez. pers. a III-a pl. îmbracă forma  „sunt” (sunt).

4.    ROMUNO = Romuno (Romani); –  în forma Romuno, cu a doua literă „o”, acest termen îl se întâlneşte  nu-mai pe această placă. Pe toate celelalte plăci se întâl-neşte ca Rumunoso (de la  Ruma = Roma).

5.    DUSACEO = dusaceo (duşi, conduşi); – de la participiul trecut „dus”, inf. « a duce », în limba a.m., sau  „condus” în limba d.r.

6.    SIO = sio (lor); – pronumele personal „sio”, în această formă grafică, nu se regăseşte în nici o altă limbă.  În limba italiană îmbracă formele: „suo” (suo) = „său” şi „suoi” (săi), care reprezintă o parte din familia pronu-melor personale căreia îi aparţine şi „sio”.

7.    ROTOIPANO = rotopano (comandantul cetelor/ trupe-lor); – acest termen compus se regăseşte în limba d.r. prin cuvintele care îl compun: „roto + pano„, unde  „ro-to” = „roată” (roată) = „falangă, ceată”, iar „pano” = „panta” (panta) = „întreg, tot, total”, cuvânt arhaic utili-zat în toate limbile balcanice. În greacă se întâlneşte sub forma „pantelis” = „întreg, în totalitate”. Cuvântul  „rotopano” se întâlneşte pe alte plăci sub forma „roto-peno”. Această transcriere diferită a aceluiaşi termen indică faptul că nu existau reguli generale de scriere în ceea ce priveşte terminologia curentă.

8.    FACTO = facto (a face); – provine de la verbul  „fac” (a face).

9.    LUTEOIU = luteiu (luptă); – acest cuvânt existǎ aproa-pe în toate limbile romanice: în d.r. „luptă”; a.m. „alu-mtă”; fr. „lutte”; it. „lotta”; şi în alban. „liuft” (lyuft).

10. COSOA = cosoa (fortificaţie, fortăreaţă, cetate); –  mai târziu din termenul „cosoa” a derivat termenul „castel”. Rădăcina cuvântului din care provin cele deja menţi-onate este „casă” (casă).

11. VIRGiLA = Virgila (Virgila); – în aceastǎ poziţie vocala „i” poziţionată dupǎ sunetul „gi” este surdă (nu este in-scripţionat). Virgi’la este denumirea unei mici fortificaţii care se găseşte lângă Borusa.

12. SO = so (său, sa, lui);

13. MOCIROAS = mociroas (mocire, destrugere); – etimo-logic, acest cuvânt poate fi legat de d.r. „moci” (distru-gere, prăpăd, mutilare).

14. OG’ILA = og’ila (ogârjire, slăbire); – etimologic, cuvân-tul de pe placă poate fi legat de termenul „ogărji” (a ogârji) = „a deveni foarte slab, a slăbi mult” din limba d.r. Diferenţa este dată de sufix, de prezenţa celei de-a patra litere, „l”, care ţine locul lichidei „r”, dar şi de transformarea lui  „i” în  „â”. Aşa avem: „og’il” = „ogâr„.

15. COSACEO = cosaceo (cetate, fortificaţie);

16. BORUSA = Borusa (Borusa); – denumirea unei mari cetăţi din Dobroga.

17. BACERA = bacera (centrală, colectiv); – astăzi în limba d.r.  se întâlneşte: « bacie », « a băciui », « a bă-ci », termnul „baci” (baci), care desemnează şi  primul în jocul de ţurcă. În mod similar, acest cuvânt se întâl-neşte şi în macedoneana slavizată, cu sensul „baci” – şef al stânei, al turmelor, respectiv se întâlneşte termenul „bacilo„, desemnând locul central, în care se adună oile pentru muls. În macedoneana slavizată cuvântul este rezultat în urma asimilării Paionilor şi Dardanilor care, aşa cum am argumentat în preceden-tele mele lucrări, provin în mare parte din populaţia nord-dunăreană care, în mileniul al doilea î.H., s-au stabilit la sud de Dunăre. De fapt, cuvântul „bacera” semnifică locul de adunare, strângere a armatei, în mod similar cu termenul „bacia„, reprezintând locul de adunare a oilor.

18. CASEROCO = caseroco (cazarmă);

19. DACO = daco (dacă);

20. ARMOSA = armosa (armată);

21. LUTEOIU = luteiu (luptă); – v. poziţia 9.

22. APARO = aparo (de apărare); – provine de la verbul „apăr, apărǎ” (a apăra), care există şi în limba a.m. şi în limba d.r.

23. SE = se (acela este, acela e); – pronumele personal „se”, cu semnificaţie neschimbată, îl întâlnim şi în limba italiană. Pe celelalte plăci este inscripţionată forma „soe„, care se citeşte „se„.

24. CAPO = capo (cap, căpetenia); – rădăcina termenului este cuvântul „cap” (cap), existent în limba a.m. şi în d.r.

25. DACEBIALO = Dacebialo  (Dacebal, Decebal);

26. SO = so (său, sa, lui);

27. SINTO = sinto (sintezizaţi); – acest cuvânt exista şi în limba d.r. „sinteza (sinteza) = „întrupat, legat, sinteti-zat”, cu semificaţia neschimbată se întălneşte şi în limba italiană „sintesa” (sintesa); în greacă „sinafi” (sinafi) = „grup, organizaţie”. Baza se găseşte în limba d.r. „sîn” şi a.m. „sin” = „sub braţ, piept, boscă” (spaţiu exact determinat), „sinor” (sinor) = regiune bine deter-minată unui spaţiu, unei populaţii”, ce corespunde complet cu termenul „întrupat, sintetizat”, „sinod”.

28. NOBALO = nobalo (nobilime); – acest cuvânt există şi în limba d.r. actuală.

 

 Pe placă, pe lîngă textul inscripţionat cu litere mari, se găseşte şi un text redactat cu caractere mici.

 

Textul inscripţionat cu litere mici:

 

Acest text este împărţit în trei părţi. Din cauză că literele sunt foarte mici şi greu de identificat, nu există posibilitatea citirii lui în totalitate. 

Textul original

mic1mic2

 

Transcrierea originală

 mic3 

I

DACIBALOGEON  TUPNO  DEGi  ONSONTA  RUMUNONO  B –

ALAOTKECO  G’ETEMISO  GLOTELO  DU  SARMYGETUSA

DACIBALO G’ETEMYSO DEGi  MARISY COPONO S.M:Ge:T:OZ..O

 

        II                                                  III

ANOLTIS –                            COTOPOLO XX

     O DEGi  DIGIO –                          POLIC . MATI –

KEDO  SOBA  MATA                     UHA  SONTO xE

POESTA  DAVO  G’ETA –             OTU x Kx . x Tx E

MISA COROLA POEST ZA –         G +++ M +++++++

BELO-C-G+T+M+I

.;;.;;.;;;.;;.;;.;..;.;.;

E . A ; C ;.;.;.;.;.;                               

 

Transcrierea textului original cu caractere latine

 

 

Citirea ortografică a textului orginal

 

I

Dacibalogeon tupno degi onsonta rumunono Balaot-keco g’etemiso glotelo du Sarmigetusa.

Dacibalo g’etemiso degi marisi copono sarmigetuzo.

 

II

Anoltiso degi digiokedo soba mata poesta Davo – g’etamisa Corola. Poest zabelo – Corolo – g’etomizec.

 

III

Cotopolo………………….matiuha sonto………………………

 

 Prezentarea inscrierii originale în pararel cu

termenele etimologice din limba română

 

I

Dacibalogeon (lui Decebal) tupno (tupungi) degi (De-ghid, conducător) on sonta (în sunt (regentului)) rumuno-no (roman) Balaotkeco (Balaotkeco) g’etemiso (g’etomi-sic) glotelo (glotaş, militar recrut) du (din) Sarmigetusa (Sarmigetuza).

Dacibalo (Decebal) g’etemiso (g’etomisic) degi (De-ghid, conducătorul) marisi (marele) capono (capetan) sarmi-getuzo (sarmogetuzic).

 

II

Anoltiso(Ĩnaltul) degi (De-ghid, conducător) digiokedo (conducătorul) soba (sobor, adunării) mata (iubita) poe-sta (l-a vizitat) Davo – g’etamisa (Davo-g’etomizul (ceta-tseanlu g’etomizul))  Corola (Corolo). Poest (a vizitat) za-belo (zabetul, administratorul militar) – Corolo (Corolo) – g’etomizec (g’etomisic).

 

III

Cotopolo (Primul preot)………………….matiuha (multiubit) sonto (sunt, este).

 

Traducere liberă

I

Tupungi (Victoria) lui Decebal asupra conducătorului, regentului  roman Balaotkeco, militar recrut g’etomisic din Sarmigetuza.

Decebal conducătorul g’etomisic, marele capetan sar-mogetuzic.

 

II

Ĩnaltul conducător, conducător al adunării iubite l-a vi-zitat pe Davo-g’etomizul Corolo. A vizitat administrato-rul militar – Corolo – g’etomisic.

 

III

Primul preot  …………multiubit este ………..

 

 

CONCLUZIE:

 

Din citirea textului integral putem să tragem conclu-zia că este vorba despre „o proclamaţie adresatǎ armatei dacice”. Din „proclamaţie” rezultă că marea grupare milita-ră a romanilor, în frunte cu comandantul lor, au atacat mi-ca fortificaţie Virgila, cu scopul de a o distruge, pentru a putea slăbi puterea marii cetăţi centrale Borusa.

În fruntea forţelor militare davogetice se aflau Dece-bal şi nobilii săi aliaţi.

 

Pe textul scris cu litere mici se dau explicaţii supli-mentare în ceea ce priveşte trupele împotriva cărora a lup-tat Decebal.

 

Avem, aşadar, informaţia că Decebal a luptat împo-triva regentului roman Balaotkec care în trecut a fost re-crut militar în rândurile armatei sarmigetuze.

 

Acesta este un eveniment foarte interesant.

 

Din sursele latine avem informaţii că în luptele fre-cvente între ei, „regii” locali, în încercarea de a obţine prăzi, pământ, turme, aur etc. cereau ajutor şi de la legi-unile romane.

 

În textul de pe această placă este conţinută infor-maţia ca Balaotkec (nume g’etic), care înainte a servit în armata davogetică, a trecut pe partea romanilor, unde a devenit comandant militar; el este cel care a atacat mica fortificaţie Virgila.

În operaţiile militare care au urmat, Decebal a în-vins trupele comandate de Balaotkec.

 

După victoria repurtată şi adunarea ţinută, Decebal l-a vizitat pe comandantul militar  G’etomizul Corolo.

 

Vizita sa la Corolo este descrisă pe placa 13 (98).

 

Corolo, unul dintre conducătorii renumiţi, este men-ţionat şi pe placa 14 (94), cu porecla Coroleosamito.

Explore posts in the same categories: Uncategorized

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: