TALIPICO SARMIGETUZO

 

14 (94) TALIPICO SARMIGETUZO

 

(micǎ plecǎciune sarmigetuzicǎ)

r094

 Textul original 14 (94)

94

Transcrierea originalǎ

DACIBALO  ON  SOTYCEO  DU  MAERO  BIRO

               1                                        2                    3                   4                 5                      6

DACYO  AIROSANTO  POE  NOBALIEOSE  BE-

         7                               8                           9                       10                             11

LATOREIU  DACIEOCUE  COROLEOSAM –

12                                             13

ITO  E  AZOLUE  DEO  ZABELO  PUDO  ON

14            15                    16                    17                     18             19
GENT  BEIRO  DU  ELO  SARGECEIO – H

     20                  21                22            23                24                           25
DIEGIO  BIESI  NOAR  E  SANDO

        26                    27                 28           29           30

PANTELO  RUMUNOSO  LUE                         MA –

              31                              32                           33                                           51

                                                                   TO     d       DAC –

52                   53

                                                                                          IBA –

                                                                                            LO

 

                                                                            E          E

      54             55

                                                B         D         D

                                                                56            57            58

SALGERO  ROTOPANO   FUSCO _ COTOPOL –

            34                                35                               36                            37

                                              O BOICERO _ C _ B –

                                                                                           38                     39        40

                                                            AIONSOEN –

O ERIGE –

                                                                                                                           41

                                                                               RIO

     – + –

                                                                         GE –

                                                                                                                              42

          TALIPICO                                                       NU –

                              43

                SARMIGET                         E – MD_    CL –

                              44                                                             47         48

          UZO – S – M –                      E – KIRI    OE

                                    45        46                                          49             50

 

Transcrierea textului original cu caracctere latine şi înregistrarea  fiecǎrui cuvânt cu numǎr separat

 

 

Citirea ortograficǎ a textului original

 

Dacibalo on soţiceo du maro biro

dacio erosanto, poe nobaliose be-

latoreu daciocue Corolosam-

ito e Asolue deo Zabelo pudo on

gent biro du elo sargeceo – H

degio Besi, Noar e Sando.

Pantelo Rumunoso lue                                  Ma-

                                                to   d (degio)     Dac-

                                                                          iba-

                                                                             lo

 

                                        E (elo)          E (elo)

 

                 B (belatoriu) D (daceocue)  D (Dacibalo)

 

salcero rotopano  Fusco.                       Cotopol-

                                       o Boicero. C (Cotopolo)  B-

                                                                    eonseno

                                                                       Erige-

                                                                               ro

      –  +  –

         Ge-

          „TALIPICO                                                          nu-

             SARMIGET                  E (elo) – Md.       cl-

UZO– S – M –                E (elo) – Kiri      oe

 

 

Prezentarea inscrierii originale în pararel cu

termenele etimologice din limba română

 

Dacibalo (Decebal) on (în) soţiceo (societate) du (de) maro (marea) biro (birǎurie) dacio (dacǎ) erosanto (eroic), poe (poi, apoi) nobaliose (nobilii) belatoreu (beligerant) daciocue (dacic) Corolosa-mito (Corolosamito) e (şi) Asolue (Asolue) deo (ze-esc, divin) Zabelo (Zabet, „conducǎtor militar”) pudo (pudic) on (în) gent (gintǎ) biro (birǎutoreascǎ) du (de, din) elo (elogiere, v. presfinţit,- ţi)  sargeceo (sargeţi) – H (hielarhi = generali) degio (de-ghid, vodǎ, conducǎtor) Besi (Besi), Noar (Noar) e (şi) Sando (Sando). Pan-telo (comandant suprem) Rumunoso (roman) lue (lui, el) salcero (soldat, sergent) rotopano (comandantul roatelor)   Fusco (Fuscus).                                          

          „TALIPICO          (micǎ plecǎciune)  SARMIGETU-ZO” (sarmigetuzǎ) – S (a sarmigetuzani) – M (iubiţi)

 

 

 

 

 

 

Traducerea liberǎ

 

Decibal însoţit de marea birăurie

eroică dacă, apoi de nobilii

militari daci Corolosamito

şi Asolue – divinul „Zabelo” în perfect

ginta birăutorească din preasfinţiţii sargeţi. – H.

„degi”(conducătorii) Besi, Noar şi Sando.

Comandantul Suprem Roman Lui (Domnia Sa)

 

                                                                       Iubitul

                                                d (degio)     Decebal

 

                                                 E (precinstit)  E (preci.)

 

                             B (militare)  D (Daci)  D (Decebal)

 

regent (sergent) a tuturor trupelor, Fuscus.

 

                                                         Cotopol-

                                       o Bicero. C (Cotopolo)  B-

                                                                   eonseno

                                                                      Erige-

                                                                              ro

      –  +  –

                                                                   Ge-                   „Micǎ plecǎciune                                nu sarmigetuzicǎ”                E (preci.) – Md.   cl-

– S – M –                          E (preci.) – Kiri      a

Explicarea cuvintelor:

 

1.    DACIBALO = Dacibalo (Decebal);

2.    ON = în (în, pe); – este întâlnit în a.m. în forma  „ân, tu”. În aproape toate cazurile, pentru literele „â” şi „u” de astăzi era folosită grafic în vechea limbă a Sarmato-Geţilor (Daco-Geţilor) grafemul „o”.

3.    SOTYCEO = socţiceo  (societate); – provine de la cuvântul „soţ, suţatǎ” = „prieten, societate, ” în limbile d.r. şi a.m..

4.    DU = du (de, din); –  în a.m. „di”, iar în d.r. „de”. 

5.    MAERO = maro (marea); – în limba d.r. şi a.m.  „ma-re„.

6.    BIRO = biro (birǎurie); – în d.r. există cuvântul „birǎu” (primarul satului).

7.    DACYO = dacio (dacǎ);

8.    AIROSANTO = erosanto (eroic); – „erosanto” provine  de la rădăcina „ero, hero”.

9.    POE= poe (poi, apoi); – în d.r. „apoi„.

10. NOBALIEOSE= nobaliose (nobilii); – în d.r. „nobili„.

11. BELATOREIU = belatoreu (beligerant); – în d.r. există termenii „belici/st,-stǎ; belicos; beligeran/t,-tǎ.”.

12. DACIEOCUE= daciocue (dacic);

13. COROLEOSAMITO = Corolosamito (Corolosamito); – numele unui comandant suprem get, care, mai târziu, avea să organizeze apǎrarea Sarmigetuzei. Numele acesta se întǎlneşte şi pe placa (98).

14. E = e (şi); – conjuncţie care astǎzi se utilizeazǎ şi în limba italianǎ.

15. AZOLUE = Asolue (Asolue); – numele lui „Degio” al  Daciei de atunci.

16. DEO = deo (zeesc, divin);

17. ZABELO = Zabelo (Zabelo = „conducǎtor militar”); -cuvântul este alcătuit din termenii d.r. „zabet + beligerant” (zabet + beligerant) = „zabet, conducǎtor, guvernator + beligerant, ce face rǎzboi”.

18. PUDO = pudo (pudic, modest); – în d.r. „pudic,-ǎ; pudoare” (pudic, fin).

19. ON = în (în, pe); – este întâlnit în a.m. în forma  „ân, tu”. În aproape toate cazurile, pentru literele „â” şi „u” de astăzi era folosită grafic în vechea limbă a Sarmato-Geţilor (Daco-Geţilor) grafemul „o”.

20. GENT = gent (gintǎ); – în d.r. „gen, gintǎ”.

21. BEIRO = biro (birǎutoreascǎ); – în limba d.r. există cuvântul  „birǎu” = „primarul satului”.

22. DU = du (de, din); – în d.r. „de”.

23. ELO = elo (elogiere, v. presfinţit,- ţi); – în d.r. „elogia” (a elogia), v. şi elogiat = „fǎlit, lǎudat”, „elogiere/e” (elogiere).

24.  SARGECEIO = sargeceo (sargeţi);

25.  H= – H (hielarhi = generali); – termen vechi prezent în limba greacǎ şi în limba armân makedonǎ. Comandant peste 1000 de soldaţi.

26.  DIEGIO = degio (de-ghid, vodǎ, conducǎtor); – cuvân-tul „degio” este alcătuit din „die + gio” şi presupune „die + ghid” din d.r., unde prin termenul „die” se face referire la „dio, die, diyo,….” (zeu), iar „gio” conform foneticii gete, corespunde cuvântului „ghi/d (-zi)” (ghid, ghizi) = „conduce, conducǎtor”. Avem, aşadar, o tran-sformare a silabei „gi” în silaba „ghi”, ceea ce astǎzi a devenit regulă manifestă în limbile a.m. şi d.r. Astfel, „deghio” =  „degio”.

27.  BIESI= Besi (Besi); – preoţii Besi. În lucrarea „LIMBA TRACO-DACǍ fondul a limbilor INDO-EUROPEENE, ediţie completatǎ, Scopie, anul 2000″, la pagina 68 am scris, citat:  „Pe vremea Imperiului Roman numele de Traci este marginalizat, utilizându-se frecvent numele de Besi. Această denumire s-a menţinut pânǎ la secolele VI-VII din e.n., când a fost înlocuit cu un deri-vat din numele Romei, nume care, odată cu inflitrarea limbii greceşti în administraţia Constantinopolului, a fost preluat şi de către greci.  Şi în acest caz întâlnim numele preoţesc de Besi, nume cunoscut încă din opera lui Herodot, „Polimia, capitol 111”, şi care, în perioada Imperiului Roman a fost impus  în scopul identificării tuturor Aromânilor. Din cele scrise de Hero-dot rezultă că Besii erau cei mai înţelepţi din tribul trac Satri, care trăiau pe vârfurile înalte ale munţilor Hem (Balcani) şi ridicau sanctuare  dedicate zeului Dionis. Aceste sanctuare, care slujeau şi ca oracole, nu erau cu nimic mai prejos decât cel din Delfi (după Herodot, si la Delfi ar fi servit tot preoţii traci). Besii nu reprezintă altceva decât o tagmă preoţească care slujea în « Ora-colele lui Dionis ». Aceşti sunt amintiţi în documentele din secolul al VI-lea e.n., ca apostoli îl lărgeau creşti-nismului de la Sinai până la acest spaţiu balcanic pe LIMBA LOR NAŢIONALǍ. Mai mult ca sigur că şi termenul  din limba a.m. Bisearicǎ-Bâsearicǎ (biseri-că) este doar o rămăşiţă lingvistică derivată din numele Besilor şi din activitatea pe care o desfăşurau.  Credin-cioşii care se duceau în centrele religioase în care slu-jeau Besii afirmau că se duc la Besi, adică în centrul religios Beserică, nume care, sub influenţa foneticii a.m. a devenit Bisearicǎ, adicǎ Bâsearicǎ.” Din ceea inscripţionate pe placă ce este scris pe aceastǎ placǎ reiese cǎ Besii nu numai cǎ făceau parte din clasa pre-oţilor, ci din rândul lor se alegeau şi „degii” (conducǎto-rii militari). 

28. NOAR = Noar (Noar); – numele unuia dintre conducǎ-torii şi preoţii Besi.

29. E = e (şi); – conjuncţie care astǎzi se utilizeazǎ şi în limba italianǎ. 

30. SANDO = Sando (Sando); – numele altui Bes.

31. PANTELO = pantelo (comandant suprem); – astǎzi cuvântul se regăseşte în fondul lexical al limbii italiene.  Cuvântul etimologic „pantelo” reprezintǎ legǎturǎ dintre termenii „pantelo” = „panta + elo”. Prin pantelo se înţe-lege expresia „peste toţi primarii/conducătorii”, cel care era numit peste toţi „eloii”, cel care deţine puterea su-premǎ.

32. RUMUNOSO = rumunoso (roman);

33. LUE = lue (lui, el); –  explicaţia completă a acestui termen se găseşte în înterpretarea textului de pe placa 11 (92).

34. SALGERO = salgero (soldat, sergent); – în d.r. „soldat” (soldat).

35. ROTOPANO = rotopano (comandant al toate oştile); – – acest termen compus se regăseşte în limba d.r. prin cuvintele care îl compun: „roto + pano”, unde  „roto” = „roată” (roată) = „falangă, ceată”, iar „pano” = „panta” (panta) = „întreg, tot, total”, cuvânt arhaic utilizat în toa-te limbile balcanice. În greacă se întâlneşte sub forma „pantelis” = „întreg, în totalitate”.

36. FUSCO = Fusco (Fuscus); – numele comandantului suprem a armatelor romane.

37. COTOPOLO = Cotopolo (Cotopolo = Marele Preot); – „cotopolo” = „marele ghicitor”. În limba d.r. rădăcina cuvântului „coto” se regăseşte cu  cuvântul „cotoroan-ţâ” (ghicitoare). La Sciţii şi G’eţii, cum scrie Herodot în secolul al V-lea înainte de H., nu existau preoţi ci nu-mai „ghicitori”. În secolul I înainte de H., conform celor redactate pe plăcuţe,  „marii ghicitori” au fost denumiţi ca „Cotopoli„, iar preoţii „piosi„. Este posibil ca aceşti termeni sǎ fi fost utilizaţi şi pe timpul lui  Herodot, iar el sǎ traducă în „ghicitori”, ca în limba d.r. actualǎ.

38. BOICERO = Boicero (Boicero); – numele de familie al unuia dintre Cotopoli. Acest nume de familie este ase-mănător, dar eu sunt sigur că este identic cu numele întâlnit în scrierile latine drept Bicile. Boicero, Bicero, Biciro, Bucero (în scrierea geticǎ) = Bicile (în scrierea latinǎ). Dupǎ izvoarele romane, Bicile este persoana care, dupǎ înfrângerea lui Decebal, a arǎtat romanilor locul unde a fost îngropat tezaurul la Sarmigetuza. Nu întâmplǎtor, persoana care a ştiut unde este îngropat tezaurul din Sarmigetuza se ascunde sub identitatea lui Cotopolo Erigero Biciro care, pe vremea cǎderii Daciei a fost şi „degio” (comandant militar suprem). Este sigur cǎ Biciro (Bicile) a condus şi îngroparea te-zaurului pentru cǎ munca fizicǎ de obicei o fǎceau pri-zonierii care, dupǎ terminarea lucurului, ca sǎ divulge secretul, erau lichidaţi. Este logic că dupǎ moartea lui Decebal singurul om care să fi ştiut cu siguranţǎ unde este îngropat tezaurul sǎ fi fost Înaltul Preot şi Coman-dantul militar suprem, Cotopolo Erigero Biciro.

39. C = C (Cotopolo);

40. BAIONSOENO = Beonseno (Beonseno); – numele de familie celui de al doilea mare preot.

41. ERIGERIO = Erigero (Erigero); – numele lui Beonse-no.

42. GENUCLOE = Genucloe (Genucla); – face referire la fortificaţia şi marele centru religios al Geţilor, G’eţilor şi  Sciţilor, în care se găsea „Marea bisică (bisericǎ) a lui  Zamolxis”. Aceastǎ aşezare se afla pe ţǎrmul drept a fluviului Dunǎrea (Istros), în Dobrogea de azi. Dacǎ analizǎm bine compoziţia prezentatǎ pe placa datǎ, precum şi locul în care este înscris numele Genucla,  putem constata cǎ „mica reverenţǎ sarmigetuzǎ” a avut loc la Genucla. Din prezentarea în relief a zidurilor oraşului se poate observa că acesta era situat în câm-pie, ceea ce corespunde deplin cu locul în care se afla Genucla. De asemenea, peste zidurile oraşului este re-prezentat un simbol solar pentru „Chiren bisica aio teu” (Biserica Cerească a Sfântului Zeu) la Genucla. Prac-tic, adunarea a avut loc la Biserica Sinodului din Ge-nucla.  

43. TALIPICO = talipico (micǎ plecǎciune); – Cuvântul  „talipico” este compus din termenii „tali + pico” (tali + pic) = „punere + micǎ” din limba d.r. În trecut, dar şi la modul general, când puterea într-un stat este deţinută de rege, toate adunǎrile importante se organizează în cinstea celui suprem, se consemnează ca „plecǎciuni”.

44. SARMIGETUZO = sarmigetuzo (sarmigetuzǎ); – pentru că „mica plecǎciune” a fost organizată de sarmigetuzi i s-a atribuit numele de „Mică plecǎciune sarmigetuzǎ”.

45. S –  = – S – (sarmigetuzani);

46. M – = – MatiIubiţi); – Inscripţia TALIPIKO  SARMIX-ETVZO – S – M _  se poate citi ca: „Mica plecǎciune sarmigetuzǎ a iubiţilor sarmigetuzani”.

47. E = Elo (preacinstitul, lǎudatul);

48. MD – = – M.D –  (iniţialele unuia dintre eloiţi);

49. E = Elo (precinstitul, lǎudat);

50. KIRI = – Kiri (Kiri); – numele de familie celui de-al doilea dintre eloi.

51. MATO = Mato  (Iubit);

52. d = degio (degio); – când pe plăcuţe se întâlneşte caracterul stilizat d, acesta semnifică termenul „degio”. În cazul de faţă, litera stilizatǎ d este inscripţionată sub „degio -ul” (pielea de lup ridicatǎ pe băţ) şi numele lui Decebal, care, în respectiva perioadă a fost şi „degio”.

53. DACIBALO = Dacibalo (Decebal);                            

54. E = Elo (precinstitul, lăudatul);

55. E = Elo (precinstitul, lǎudatul);                                   

56. B = Belatoreiu (beligeranţii); – în d.r. există termenii „belicos; beligeran/t,-tǎ”.

57.  D = Daciocue (dacice); – literele „B” şi „D” sunt inscripţionate lângǎ figurile reprezentându-i pe Azolue şi Corolo.

58.  D = Dacibalo  (Decebal); – semnul este scris sub scaunul pe care este aşezat Decebal.

 

 

CONCLUZIE:

 

            „Mică rugǎciune sarmigetuzǎ”.

 

Este vorba despre adunarea ocazionată de înfrângerea romanilor şi capturarea comandantului arma-telor romane, Cornelius Fuscus.

 

Reprezentarea în relief corespunde pe deplin cu textul scris.

 

Graţie reprezentărilor grafice, aceastǎ a fost prima placǎ pe care am reuşit s-o citesc (interpretez) şi sǎ fiu sigur cǎ am identificat corect toate cuvintele.

 

            Siguranţa citirii s-a bazat şi pe faptul cǎ cea mai mare parte din cuvinte a fost uşor de recunoscut, în speci-al pentru cǎ ele au semnificaţie neschimbatǎ şi în actuala limbă daco-românǎ.

 

Placa conţine informaţia că adunarea conducǎto-rilor sarmigetuzani a avut loc la Genucla, unde au fost prezenţi şi aliaţii din Tracia, generalii Noar şi Sando.

Aceşti doi generali sunt prezentaţi drept comandanţi supremi ai Besilor.

Trebuie sǎ se aibe în vedere cǎ Besii (Herodot „Istoria, Polimia cap. 111) sunt neam de preoţi, ai cǎror membri se alegeau din tribul trac Satri. Aceşti preoţi de la muntele Hem (Balcani) au construit cunoscutul templu dedicat zeului Dionis. Înseamnǎ cǎ Besii, spre deosebire de Geţi, nu au fost monoteişti ci politeişti, având drept zeităţi importante pe Dionis şi Ares, în timp ce regii lor se rugau zeului Hermes.

Besii sunt amintiţi şi în documentele din secolul VI din e.n., în rolul de care acuma în rolul de apostoli ai creş-tinismului în „limba lor naţionalǎ”.

Deci la secolului al VI sub numele de Besi nu se subînţelegeau numai preoţii, ci şi un numeros popor armân  (traco-ilir),  popor extins din spaţiul balcanic şi Asia Micǎ pânǎ la Sinai.

Pe râul Iordan, la Ierusalim, ca şi în întregul spaţiu pe care ei locuiau, au ridicat numeroarse biserici şi mânǎ-stiri, unde propovăduiau creştinismul pe limba lor naţio-nalǎ.

 

În reprezentarea în relief sunt prezentate toate per-sonalitǎţile amintite în textul scris.

 

Decebal este reprezentat stând pe tron, lângă el fiind înălţat „degio”-ul personal. În spate sunt reprezentaţi doi „preoţi preacinstiţi”, ţinând în mâini simbolul soarelui.

 

Înaintea lui Decebal sunt reprezentaţi doi coman-danţi militari, Coroleo şi Asolue, cu însemnele puterii mili-tare în mâini. Înapoia acestora este reprezentată nobili-mea dacă eroică. 

 

În colţul din stânga sus, în îmbrăcăminte militară romană, este reprezentat comanadantul militar suprem Fuscus. Fuscus ete denumit „Comandantul militar suprem al tuturor trupelor romane”.

 

În colţul din dreapta sus, purtând scut şi îmbrăcat în  „fustanelă”, îmbrǎcǎminte specifică armânilor (traco-iliri-lor), dar şi puţin mai jos (reprezentarea figurilor), se gă-sesc Comandanţii supremi ai Besilor, Noar şi Sando.

 

În colţul din dreapta jos se mai găsesc încă doi „preoţi precinstiţi”, care, după cum reiese din text, ar trebui să fie Cotopolo Boiciro şi Cotopolo Beonseno Erigero, în rolul de protectori în faţa porţilor Genuclei.

 

În colţul din stânga jos sunt reprezentate zidurile cetăţii Genucla, cu însemnul Biserii Cereşti a Zeului Sfânt, iar pe fondul acestor ziduri este inscripţionat textul „mică plecǎciune sarmigetuzǎ”.

Explore posts in the same categories: Uncategorized

2 comentarii pe “TALIPICO SARMIGETUZO”

  1. Dacul Says:

    Un mic ajutor de la Rapan Marius.Daca credem ca noi suntem urmasii Dacilor cuvintele lor se gasesc in limba noastra .
    Cuvantul TALPA piciorului,TALPICA il gasim in limba Sanscrita==TALPA care inseamna patul.
    Dacii spuneau TALPA
    Deci TALUPICA insemna TALPA tarii (capitala)

  2. blily777 Says:

    printre altele, cred ca ‘o’ul de la finalul numelor (si poate chiar al tuturor substantiveleor) era citit u.
    si ca ‘lue’ se citeste lui.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: